Gelozia lui Dumnezeu. Pe 30 iunie, în aceeași zi în care am avut Luna Plină în Capricorn, Jupiter a intrat în Leu, unde va petrece următoarele 12 luni. 

Intrarea lui Jupiter în Leu mi-a amintit de versurile profunde ale lui Rumi din poezia Gelozia lui Dumnezeu:

“Întreaga lume e geloasă, din acest motiv:

Că Dumnezeu a întrecut și lumea-n gelozie.”

Această metaforă rezonează puternic cu energia lui Jupiter în Leu. Jupiter, planeta credinței și a expansiunii, întâlnește acum inima Leului, zodia regalității, a creativităţii, a geloziei și a pasiunii mistuitoare. Suntem invitați să privim dincolo de suprafață: nu este vorba doar despre noroc, ci despre acea scânteie divină care arde în noi și care, prin intensitatea ei, poate trezi “gelozia lumii”. 

Iată câteva teme pe care le poate aduce intrarea lui Jupiter în Leu: 

Autenticitate și expansiunea sinelui: Ca și în poezia lui Rumi, suntem invitați să ne asumăm măreția. Dacă Dumnezeu a “întrecut lumea” prin Creație, și noi suntem chemați să creăm cu curaj, să ne punem amprenta și să strălucim fără să ne cerem scuze pentru ceea ce suntem cu adevărat.

Sistemul personal de credințe și mărinimia: Jupiter ne provoacă să vedem dacă sistemul nostru de convingeri ne limitează sau ne înalță. Leul guvernează inima. 

Suntem geloși pe succesul altora sau ne asumăm propria strălucire? Jupiter mărește exact ceea ce purtăm în interior: dacă ne hrănim credința în propriul potențial, vom atrage expansiune. Dacă ne hrănim fricile, vom amplifica blocajele. În fond, mărinimia (generozitatea și expansiunea inimii) este opusul mărginitului.  

Leadership-ul și dorința de recunoaștere: Această “gelozie” divină nu lasă loc pentru mediocritate. Este timpul să ne conducem viața cu această intensitate, transformând leadershipul într-o formă de venerație. Cum Jupiter tinde să exagereze tot ce atinge, pot apărea și anumite provocări: dacă recunoașterea nu vine natural, indivizii ar putea căuta cu orice preț să fie în centrul atenției.

Creativitatea ca motor al norocului: Cu Jupiter în Leu, norocul este strâns legat de capacitatea de a crea. Succesul vine atunci când individul își pune amprenta unică asupra proiectelor sale. Nu este vorba doar de muncă, ci de a pune pasiune, artă și personalitate în tot ceea ce face.

Bucuria de a trăi (Joie de vivre): Jupiter în Leu se bucură cu adevărat de viață. În această perioadă, există o nevoie de a trăi “la scară mare”, oamenii tind să fie atrași de lux, de artă, teatru și de evenimente sociale unde se pot simți în largul lor, iar viața este abordată cu mult, mult entuziasm.

King’s paradise. Începând cu 27 iulie, se schimbă nodurile lunare pe axa de destin Leu-Vărsător, axa numită și sine-colectiv. Schimbarea Nodurilor Lunare mă face să cânt din toți rărunchii versurile de la “King’s Paradise” (Rakim, recomand varianta live de la NPR Music Tiny Desk):

Welcome to Harlem, the home of innovating
Legacy, story of Gods killing Satan […]

The renaissance in the making
Ellington, Garvey, Joe Lewis, Lena Horne
Malcom, Maya, Louis Armstrong
Now crime is the new crave, so there’s a new crusade […]

No weapon and no cape on […]
Success brings sacrifice, and if you thinking it’s a piece of cake
You can have a slice
It’s like gambling with the Paradise,
but you pay with your life in the King′s Paradise.

Această axă vorbește despre evoluția colectivă versus exprimarea individuală, despre inovație socială (Vărsătorul) împletită cu mândria, geniul creativ și leadershipul autentic (Leul).

Leul este semnul regalității, al strălucirii personale, al artei, al faimei și al “coroanei”. Numele marilor personalități menționate (artişti, lideri, campioni) reprezintă chintesența energiei de Leu: exprimarea de sine la cel mai înalt nivel, lăsarea unei moșteniri nepieritoare (Legacy) și renașterea culturală. Vărsătorul guvernează comunitățile, revoluțiile sociale, egalitatea și inovația pentru binele comun. Harlem este portretizat exact ca un laborator de idei și inovații sociale. A deține “coroana” înseamnă a-ți revendica puterea personală (Leul), dar nu oricum, ci în slujba colectivului (Vărsătorul).

„Success brings sacrifice” / „It’s like gambling with the Paradise, but you pay with your life”

Aceasta este umbra și marea lecție a axei Leu-Vărsător. Leul cere recunoaștere, strălucire și pasiune, pe când Vărsătorul cere detașare, sacrificiul ego-ului (ego death) pentru o cauză mai mare (grupul, cartierul, viitorul). “Paradisul” (societatea ideală la care visează Vărsătorul) nu se obține fără riscuri și fără un preț leonin uriaş: sacrificiul de sine sau mai bine zis, lepădarea de sine. Prin lentila acestor versuri, schimbarea nodurilor lunare pe axa Leu-Vărsător  înseamnă trecerea de la simpla supraviețuire într-un mediu dificil la renașterea unei conștiințe colective (Vărsător) prin intermediul creativităţii, generozitatii și puterii individuale (Leu). Melodia asta underground ce combină hip-hopul narativ și conscious rap-ul e un monomit modern al omului de rând ce devine regele propriei comunități, plătind prețul transformării de sine. Iar moștenirea despre care vorbește Rakim nu pare să țină doar de faimă sau succes, ci de impactul pe care îl lași în locul din care vii. Astfel, transformarea personală nu mai este un scop în sine, ci punctul de plecare pentru o schimbare care se poate răsfrânge și asupra celorlalți.

Ecuația Prieteniei și a Bucuriei. Mi-am început dimineaţa cu o nelipsită cafea şi un reel în care Colman Domingo (actorul ce-l interpretează pe Ali în serialul “Euphoria”, dar şi pe Joseph Jackson în noul film biografic despre Michael) povestea că s-a uitat pe Twitter la comentariile legate de performanţa sa ca guest host al emisiunii de noapte Jimmy Kimmel (e un fel de back-up pe perioada în care Kimmel e în vacanţă). Deşi majoritatea mesajelor primite au fost pozitive, o anumită Deborah a ţinut să scrie taguind pagina oficială a emisiunii: “Remind Colman Domingo to tone down the exuberance. Can’t take that much energy at 11:35. Shhhh…” (t. “Reamintiţi-i lui Colman Domingo s-o lase mai moale cu exuberanţa sa. Are prea multă energie pentru 11:35 pm. Shhh…).

Mi-a plăcut modul autentic cu care răspunde la plângerea ei: “Sorry to overwhelm you with my vivaciousness, Deborah. But we’re not gonna let the Deborah-downers of the world get the best of us!” (t. ”Îmi pare rău că te-am copleşit cu vivaceitatea mea, Deborah. Dar nu o să lăsăm pesimiştii (Deborah-downers) din lumea asta să ne doboare!”). Apoi a continuat cu o ştire despre cum angajaţii de la Casa Albă se plâng de imprevizibilitatea Melaniei Trump. Colman: “Melania, if you’re watching, I don’t know what crazy shit you’re cooking up, but I think I speak for all of us when I say: «Live your truth! Do it girl!»” (t. “Melania, dacă te uiţi, nu ştiu ce chestii nebuneşti pui la cale, dar cred că vorbesc în numele tuturor când spun: «Trăieşte-ţi adevărul! Fă-o, fată!»”). Şi după câteva momente de aplauze: “I’m sorry! Was that too much, Deborah?” (t. “Îmi pare rău! A fost cumva prea mult pentru tine, Deborah?”). 

Reelul cu Colman Domingo, actorul care-şi trăieşte adevărul cu al său Marte în Vărsător radiind libertate, m-a dus cu gândul direct la o scenă petrecută de curând. O veche prietenă mi-a spus de curând că sunt “prea veselă”, “prea binedispusă”, “prea mult”. A fost pentru prima oară în viaţa mea când eticheta asta de “prea mult” nu m-a deranjat deloc. Dimpotrivă, m-a făcut să mă întreb: de câte ori ni s-au părut anumiți oameni “prea mult” şi ce înseamnă, de fapt, când cineva e copleşitor pentru noi?

Aici se deschide o dinamică fascinantă legată de energia Leului (expansiunea bucuriei, a creativităţii, a exprimării de sine neîngrădite) şi cea a Vărsătorului (libertatea de a fi exact cine eşti, fără filtre). Analizând lucrurile în profunzime, am putut să înţeleg un adevăr eliberator: poţi fi “prea mult” doar pentru cineva care nu este bine cu el însuşi. Se spune adesea că trebuie ca noi să fim bine mai întâi, pentru a ne putea bucura cu adevărat pentru succesul sau fericirea celuilalt. Dar asta ridică o întrebare incomodă şi profundă despre prietenie: Dacă tu nu te poţi bucura pentru celălalt decât atunci când eşti pe deplin bine, mai poţi spune cu adevărat că eşti prietenul lui?

Bucuria autentică nu ar trebui să fie condiţionată. Şi exact ca în replicile lui Colman Domingo în faţa criticilor care îi cer “s-o lase mai moale”, lecţia de pe axa Leu-Vărsător ne arată că lumina ta nu trebuie nicicând diminuată, pentru că nu îţi poţi umbri niciodată prietenii adevăraţi.